Nta l'ùrtimi anni, una tendenza assai tristi hè statu osservata in u mondu: l'abi di meli anu scumparendu enormamente. In u principiu di l'anni di noventà, i apicultori nn'attesu stu fenomenu stranu, è in 2006 era digià chjamatu "un sindrome di distruzioni di colonie di bee". I scientisti ùn pudemu spiegà, perchè oghje è chì hè cunnisciutu da.
Revisione "Semplice!" Danu, chì l'omu hè amminate cù a scumparsa di l'abi è cumu pudete cambià a situazione. Tuttu hè più seriu chì avete ...
Alimentazione di l'abi
Pocu persone pensanu à quessa, ma circa 30% di tutti i nostri prudutti necessanu à u poliniziu da i insetti, à dì abi. Questi petri travagghi cari sò a cola di a cultura agricula. È sempre hè statu, nimu hà pinsatu finu à chì e abi nascivanu di spariscia.
In 2006, i apicultori americani sononu l'alarma: i so abi, cuminciaru à annintà in quantità anormali. In bugni, l'apicultori truvaru cresce di favella, cera, meli, ma micca insetti stessi. U misteru misteriu di a so scumpare ùn hè micca solu. E in 2013 un terzu di tutta a colone di bee in i Stati Uniti ùn hà micca survivatu l'inviu. E l'abi è muratu massiu o abbandunati e bugle.
Per a paraguni: questu hè 42% più di l'apicultori sò perde. Avanzamenti, sta cifra ùn era più di 15% di u totalità. I scienzii anu assallatu è hà cuminciatu à studià a situazione, scuprennu i motivi. Ma cumu hè chì pruvucarà u panicu? Hè veramente chì seria?
Dopu tuttu, hè veramente assai seria. Sì l'apicultori sparanu, e persone anu da avè un tempu difficiule. Zoologista britannicu, scrittori è sirviziu televideru sir David Attenborough hà scrittu annunziatu nantu à a so pàgina di Facebook: "Se l'abejujani anu spustatu da a fàccia di a Terra, a ghjente ùn anu avutu micca più di quattru anni". L'apiculi pari insignificanti, ma senza elli ùn perderemu assai.
E cumpagnie 10 di l'estinzioni di l'abi
- Dopu avè avè persu l'abbili, perdemu unu di i prudutti utili è universale nantu à u pianeta - meli.
- Molte frutti è ligumi hannu spunsimu, perchè ùn sarà nimu per u polinizianu. A furia di u Foru chì sustene chì a mezza mità di i bè dispunire da e maghiarimenti di l'alimentari senza apicultori: manzili, avocados, pesche, fele è ancu u cafe.
- E persone stessu hanu bisognu à polinizà e piante. Ma questu hè luntanu di esse cusì efficace, è questu prucessu hè assai lento. Solu aiutà un pocu per cumpensà a perdita di l'abi, ma ùn sustite micca.
- I prodotti lattichi desapareceranu. Perchè Sì, perchè vacche, ovini è capri per a vita normale precisa alfalfa è altri pratiche chì polinizanu l'abi.
- A varietà di alimentu serà ridutta. Sì, quandu sò i culturi chì sò cultivati. E i porchi è i addini ùn anu micca bisognu di e piante polinizati da l'abi. Impossibile cumu si prumove i prezzi per questi prudutti. I prudutti di difenenu sò valendu lu pisu in oru.
- A mancanza di certi alimentari in a dieta di a persona porta à i prublemi di salute. I studii amparanu chì i prudutti polinizati da l'abi, ci dettiru calci, ferru è una quantità di vitamini. Sì senza elle, a salute di una persona hà aghjustatu.
- Se construì guesses è suppositions, ci hè una probabilità ferma chì, à causa di l'estinzioni di l'abi è di tutti e cunsequenze chì seguenu, l'economia dinosauta hà cullocate, è in parechji paesi, ancu a famine cumencia. E quì chì, l'avè-drones, mata e persone? Questu hè aghjuntu quarchi cosa in u genre di distopia ...
Di sicuru, tutte sse cose una picca esaggitata, ma a vita senza avè ci prumettiri assai problemi. Ma ci anu abbandunati, chì significa chì micca chì tuttu hè persa. E ogni noi di pudemu aiutà à salvà quelli insetti chì ci portanu tanti beni. David Attenborough hà datu tutti un cunsigliu assai simplice: sempre lasciate una cullette di zuccaru in u to patiu. U fattu hè chì l'apiculi spessu si ponu stancu, ùn sò micca pussibuli forza per retrocede à a bugia, perchè ellu mueresi.
E un picculu bocca spedinu pò aiutà l'abi è dà energia extra. Senza mette da dui cullizzioni di zuccarale ordine cun una cullizzioni di l'acqua pura è mette in un locu in u patiu. Sembra chì questu hè insignificante, ma siddu si fa almenu un terzu di a pupulazione di u mondu, parechji alpi saranu salvati.
Source: takprosto.cc